Duh drept,
Duh sfânt,
Atotstăpânitor,
domneşte peste mine
întru aceste Înalte şi Sfinte şi Tăcute zile,
în care corcoduşii,
măceşii,
porumbarii,
şi-au pus pe frunte
albul,
parfumul,
şi dulceaţa
împodobind mormântul-comun
în care viaţa
s-a îngropat de vie
ca Viaţa lui Iisus…
Străjerii, făcând pază
în noaptea minunată
au aşteptat
ca ucenicii furându-l
să mintă
c-a înviat Iisus…
Şi neştiind că moartea
nu biruie Viaţa
s-au prăbuşit cu-armura-romană
la pământ,
când Învierea-Vieţii
dăduse Moartea… morţii !
Mărire lui Iisus şi Învierii Lui !…
În Dimineaţa-Înaltă şi Caldă
a Primăverii
nici piatra,
nici pecetea,
nici paznicii,
nici Moartea
n-au biruit Viaţa !
прелепо